Alianța Franceză din Pitești se alătură cauzei profesorilor de limbi romanice din Argeș și susține poziția acestora față de proiectul planurilor-cadru pentru învățământul secundar, pe care îl cităm mai jos:
Membrii Cercului Profesorilor de Limbi Romanice Pitești au analizat proiectul planurilor-cadru pentru învățământul secundar, care au fost supuse consultării publice la 31 ianuarie 2025.
În urma unei analize inițiale a oportunităților și a riscurilor asociate propunerilor din acest proiect, dorim să facem următoarele clarificări:
Aderența la spațiul european și la valorile europene și euro-atlantice se bazează înainte de toate pe o educație fundamentată pe aceste principii. O astfel de educație include în mod necesar o componentă lingvistică, fără de care nici mobilitatea, nici comunicarea, nici integrarea și competitivitatea pe piața muncii nu pot fi asigurate pe deplin.
Ca umaniști, conștienți de misiunea noastră educațională de a forma indivizi și nu roboți, considerăm că este imperativ ca disciplinele Limbi Moderne, Istorie și Geografie să fie incluse în programa de bază pentru toate programele, secțiile și specializările, cu un număr adecvat de ore care să permită atât dobândirea de cunoștințe, cât și dezvoltarea competențelor specifice fiecăreia dintre aceste discipline.
Argumentul central al abordării noastre se bazează pe necesitatea educării unor cetățeni europeni responsabili și raționali, bine informați și capabili să comunice în principalele limbi utilizate într-o Europă multiculturală și multilingvă.
Într-un context în care România este pe deplin integrată în instituțiile europene și în care libera circulație în cadrul Spațiului Schengen este o realitate, promovarea multilingvismului și a interculturalității face esențială stăpânirea limbilor de comunicare în Europa.
Într-o eră în care accesul la informație este imediat și nelimitat, elevii noștri au dreptul să consulte documente de specialitate în domeniul lor de studiu în limbi străine, să obțină informații din presa internațională și să acceseze marile biblioteci ale lumii și patrimoniul cultural universal. Cu toate acestea, fără o pregătire lingvistică solidă, aceste drepturi fundamentale riscă să fie încălcate.
Viitorii studenți și profesioniști din diverse sectoare vor fi obligați să participe la conferințe internaționale și vor fi obligați să consulte bibliografii, studii și documente în limbi străine. Învățarea pe tot parcursul vieții ar fi serios compromisă de lipsa unor competențe lingvistice adecvate.
Dorim să subliniem că, în majoritatea țărilor membre ale Uniunii Europene, studiul limbilor străine este tratat cu cea mai mare seriozitate. De exemplu, în Ungaria, 5 până la 8 ore pe săptămână sunt dedicate limbilor străine, în Germania, 6 până la 8 ore, în Franța, până la 4 ore per limbă, iar în Danemarca, până la 3 ore pentru a doua limbă străină.
Avertizăm că reducerea drastică a numărului de ore dedicate celei de-a doua limbi străine va duce la o explozie a utilizării meditațiilor private, obligând familiile să își asume financiar responsabilitatea pentru educația lingvistică a copiilor lor.
Mai mult, trebuie menționat că o propunere de introducere a unui examen de bacalaureat la două limbi străine este discutată public de ceva vreme. În acest context, o oră de instruire săptămânală nu poate garanta o pregătire adecvată pentru un astfel de examen, decât prin utilizarea meditațiilor private suplimentare.
Mai mult, olimpiadele și concursurile academice și extracurriculare vor deveni inaccesibile pentru a doua limbă străină, deoarece elevii vor concura cu cei care o studiază ca primă limbă străină.
În cele din urmă, subliniem că multe școli participă la proiecte europene cu parteneri internaționali, unde competența în limbi moderne este o cerință fundamentală. O reducere drastică a orelor dedicate învățării limbilor străine ar limita semnificativ accesul la aceste proiecte în viitor, cu repercusiuni chiar și la nivel universitar.
În lumina acestei analize, facem următoarele propuneri:
- Menținerea unui minim de două ore pe săptămână pentru prima și a doua limbă străină în trunchiul comun pentru toate filierele, profilele și specializările;
- Introducerea studiului specializat al limbilor străine în curriculumul diferențiat (pentru profilele reale, limbajul informatic, medical și economic în limbile străine studiate; pentru profilele umaniste, limbajul economic, juridic etc. în limbile străine studiate);
- Introducerea unei a treia limbi străine în curriculumul diferențiat pentru profilele umaniste.
În concluzie, facem apel la Ministerul Educației și Cercetării, inspectoratele școlare județene, universitățile din România, Institutul Francez, Institutul Cervantes, Institutul Goethe, Centrul Cultural Italian, precum și la profesori, specialiști, studenți, elevi și părinți să se mobilizeze și să sprijine integrarea limbilor moderne în trunchiul comun și în curriculumul diferențiat ale planurilor-cadru, indiferent de filieră, profil și specializare.
